Când vorbim de dizabilități, de cele mai multe ori ne gândim la cazuri vizibile, severe, care afectează profund viața unei persoane. Dar există și situații mai puțin evidente, oameni care se confruntă cu probleme de sănătate sau dificultăți care nu sunt evidente, dar care le complică viața de zi cu zi.
Ce este gradul ușor de handicap?
Pe scurt, este o formă mai „ușoară” de dizabilitate. Poate însemna o afecțiune fizică, psihică sau senzitivă, care îți pune uneori piedici, dar nu te împiedică complet să îți trăiești viața. De exemplu: o deficiență de auz, probleme de vedere care nu pot fi corectate complet prin purtarea ochelarilor, tulburări de anxietate, tulburări de învățare sau unele boli cronice care limitează energia sau capacitatea de concentrare a persoanei afectate.
Cu toate că aceste dificultăți nu sunt extreme, ele pot afecta mersul la școală sau la serviciu, relațiile sociale, munca sau sănătatea în general.
Care sunt criteriile?
- Funcții mentale: întârziere mentală ușoară (nivel IQ cuprins între 50 și 70); persoana prezintă capacitate de a comunica oral și scris, dar prezintă o întârziere de 2-3 evoluție școlară, prezentă numai în cazul solicitării.
- Autism: persoana prezintă afectare calitativă ușoară a capacităților de socializare, afectare calitativă a limbajului expresiv și afectare calitativă a abilităților de autoîntreținere.
- Deteriorare a funcțiilor intelectuale (demențe atrofico-degenerative, demențe organice, boala Alzheimer, demența corticală postinfarcte cerebrale multiple, encefalopatia aterosclerotică subcorticală sau boala Binswanger, boala Creutzfeldt-Jacob, boala Pick, boala Huntington, maladia HIV, boala Parkinson, tumorile cerebrale, hidrocefalia, traumatismele cerebrale): scor MMSE cuprins între 21 și 25, iar scor GAFS cuprins între 61 și 80. Persoana prezintă ușoară deteriorare cognitivă, însoțită de uitarea evenimentelor recente și ezitarea răspunsului la întrebările adresate de o altă persoană.
- Tulburări de personalitate (paranoidă, antisocială, schizoidă, instabil-emoțională – impulsivă sau de tip borderline): persoana prezintă una sau două decompensări pe an, cu durată redusă, de intensitate nevrotică, cu remisiuni spontane sau sub tratament.
- Persoanele cu psihoze majore (schizofrenie, tulburarea schizoafectivă de tip bipolar sau depresiv, depresia majoră cronică, tulburarea afectivă bipolară, psihoze grefate pe o întârziere mentală, psihoze asociate unor tulburări de personalitate, psihoze majore la persoane fără venituri): scor GAFS cuprins între 61 și 80, forme reziduale de boală.
- Funcții fonatorii și de comunicare verbală – afectarea vocii (stenoze laringiene post traumatice, pareze sau paralizii de corzi vocale sau de nervi recurențiali, tumori laringiene benigne sau maligne, procese laringiene inflamatorii cronice, trenante sau repetitive): voce bitonală (pareză de nerv recurent unilateral cu afectarea corzii vocale), disfonie izolată (răgușeală).
- Funcțiile sistemului cardiovascular – diferite afecțiuni cardiovasculare – cardiomiopatii primare, primitive sau idiopatice (cardiomiopatia hipertrofică sau obstructivă, cardiomiopatia dilatativă sau congestivă, cardiomiopatia restrictivă sau obliterantă), angiopatii congenitale cianogene sau necianogene, operate sau neoperate, însoțite de insuficiență cardiacă clinic manifestă (transpoziții de vase mari, tetralogia Fallot, atrezia de valvă tricuspidă, defectul septal atrial, defectul septal ventricular, stenoza de aortă, coarctația de aortă, stenoza de arteră pulmonară asociată defectului septal ventricular), valvulopatii de etiologie variată, complicate sau decompensate, operate sau neoperate, contractate precoce, tulburări de ritm și de conducere cardiacă, persistente și severe, contractate precoce (în rândul bolnavilor purtători de pacemaker), complicații post-transplant cardiac: bolnav diagnosticat cu insuficiență cardiacă de tip NYHA I, asimptomatic în timpul desfășurării activităților cotidiene sau profesionale; tulburări de ritm sau de conducere minore, cu răspuns la tratamentul medicamentos administrat.
- Afectare a funcțiilor arteriale legate de fluxul sangvin – arteriopatii obliterante, trombangiopatii obliterante (precum boala Buerger), angioneuropatii primare (boala Raynaud), limfedem primar și secundar stadiile II și III OMS, elefantiazis primar sau secundar: bolnav diagnosticat cu arteriopatie obliterantă în stadiul IIa, însoțită de claudicație intermitentă sau constricție arterială evaluată prin intemediul anumitor metode de laborator (parametrii funcționali); indice gleznă/braț cuprins între 0,6 și 0,8.
- Funcțiile sistemului imunitar – sindromul imunodeficitar cronic dobândit: infecție HIV asimptomatică, test HIV pozitiv pentru anticorpii anti-HIV, categoria A1.
- Afectare a funcțiilor sistemului respirator – afecțiuni respiratorii cronice (astm bronșic, anomalii congenitale ale tractului respirator, agenezie pulmonară parțială, pneumopatii fibrozante interstițiale difuze, bronhopneumopatie cronică obstructivă, tuberculoză pulmonară activă, bronșiectazii supurații bronhopulmonare, tuberculoză pulmonară operată, sindromul post tuberculos, cancerul bronho-pulmonar, transplantul pulmonar: hipoxie ușoară, volumul expirator mediu (VEMS) >= 60%, presiunea parțială a oxigenului (PaO2) <= 70 mmHg.
- Afecțiuni digestive – tumori maligne ale tubului digestiv, operabile sau inoperabile, precum tumori maligne localizate la nivelul orofaringelui, a efofagului, a stomacului sau la nivelul altor segmente intestinale, inoperabile sau aflate în stadiul de malignizare, gastrectomie largă efectuată în cazului unui adenocarcinom gastric cu gastrostomă, tumori maligne pancreatice cu pancreatectomie parțială sau totală, rezecția unor segmente instestinale afectate de o tumoră malignă cu colostomă, anus contra lateralis, anus iliac sau sigma anus, stenoze esofagiene strânse de etiologie variată, care necesită dilatații, protezare, esofagoplastii, gastrostomă pentru alimentație: denutriție (deficit ponderal cuprins între 20 și 25%), anemie ușoară. Aici pot fi încadrate stenozele esofagiene simptomatice, confirmate radiologic, fără răspuns complet la tratamentul medicamentos și care necesită tratament chirurgical.
- Afectare a funcțiilor hepatice – hepatite cronice (contractate în copilărie, în adolescență sau în tinerețe), ciroze hepatice, cancer hepatic primar sau secundar, transplant hepatic total sau parțial: boli hepatice stabilizate sau persistente, însoțite de hepatomegalie și splenomegalie moderată, cu valori ale testelor hepatice cuprinse în limite normale sau slab pozitive, fără semne clinice specifice insuficienței hepatice.
- Funcțiile metabolice – diabet zaharat de tip I, juvenil sau al adultului tânăr, până în jurul vârstei de 26 de ani: echilibru glicemic, profil glicemic satisfăcător, absența complicațiilor, administrare zilnică de insulină în două prize.
- Funcțiile endocrine – hiperfuncție hipofizară (tumoră hipofizară care secretă hormon de creștere), acromegalie: tablou clinic și paraclinic incomplet, necesită tratament simptomatic.
- Funcțiile endocrine – hipofuncție hipofizară (nanism hipofizar, condrodisplazie, sindrom Sheehan): înălțime cuprinsă între 1, 49 și 1, 40 m, tulburări ușoare de locomoție și de gestualitate, insuficiență hipofizară lipsită de complicații.
- Funcțiile endocrine – insuficiență tiroidiană – hipotiroidism, mixedem primar cu afectare de organ, mixedem congenital (disgenezie tiroidiană): hipotiroidism asimptomatic, identificat prin determinări hormonale (TSH crescut), cu răspuns la hormonoterapia de substituție administrată în doze minime.
- Funcțiile endocrine – hiperfuncție paratiroidiană – hiperparatiroidism primar (boala Recklinghausen): hipercalcemie serică asimptomatică.
- Funcțiile endocrine – hipofuncție paratiroidiană: hipoparatiroidism primar (tetanie), spasmofilie (tetanie latentă) simptomatică, aflată sub tratament specific.
- Funcțiile endocrine – insuficiență gonadică primară și insuficiență gonadică prin disgenezii gonadale (sindrom Turner): boală asimptomatică, compensată prin hormonoterapie de substituție
- Funcțiile urogenitale – afecțiuni cronice renale, congenitale sau dobândite (malformații renale, tumori renale benigne sau maligne, hipertensiune arterială renovasculară, boli renale inflamatorii, boli renale sau pielonefrită pe rinichi unic congenital sau chirrugical): boală cronică de rinichi stadiul I, densitate urinară < 1025, uree sangvină < 50 mg/dl, creatinină sangvină normală.
- Afecțiuni hematologice – leucemii acute, leucemia limfoidă cronică, leucemia granulocitară cronică, trombocitemia hemoragică, policitemia vera (boala Vaquez), anemiile aplastice şi alte tipuri de anemii, sindromul mielo-displazic: boală aflată în stadiul de remisiune de peste 4 sau 5 ani, hemoleucogramă normală.
- Afecțiuni ale sistemului limfoid (boala Hodgkin, limfoamele nonHodgkin, macroglobulinemia Waldenstrom și mielomul multiplu): forme de boală aflate în remisiune completă.
Ce oferă statul celor care se încadrează în acest grad de handicap?
Din păcate nu foarte mult în momentul de față. Conform articolului nr. 6 din Legea 448/2006, persoanele cu gradul ușor de handicap pot beneficia de:
- Acces prioritar la anumite servicii medicale sau sociale
- Unele scutiri sau reduceri de taxe, în cazuri specifice
- Sprijin educațional sau consiliere psihologică, mai ales în cazul copiilor
- Posibilitatea de a participa în programe de orientare profesională, pentru găsirea unui loc de muncă
Însă, spre deosebire de celelalte grade, nu se acordă indemnizație lunară, iar multe persoane spun că sprijinul este mai degrabă pe hârtie decât în realitate.
În practică, obținerea certificatului de handicap implică multă alergătură: vizite la comisii, dosare întregi de acte, reînnoiri periodice. Iar când, după tot acest efort depus, nu primești decât câteva facilități minore, e de înțeles de ce unii oameni renunță să mai ceară recunoaștere oficială.
Ce s-ar putea face mai bine?
Sunt câteva lucruri simple, dar importante, care ar putea schimba situația:
- Simplificarea procedurilor de evaluare și reînnoire a certificatului
- Sprijinul real, oferit în funcție de nevoile fiecărei persoane
- Existența unei campanii de informare, mai ales pentru angajatori
- Existența unui sprijin financiar, o reducere la transport sau un mic stimulent lunar poate face diferența
Persoanele cu gradul ușor de handicap au nevoie de înțelegere și sprijin real. De multe ori au forță, curaj și sunt extrem de hotărâte, dar se luptă cu obstacole invizibile pentru ceilalți. Ar trebui să ne amintim că o dizabilitate nu trebuie să fie evidentă pentru a fi luată în serios. Totodată, sprijinul nu trebuie să vină doar de la stat, ci și din partea comunității.
Surse:
- Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, link: https://anpd.gov.ro/web/informatii-utile/evaluarea-si-incadrarea-in-grad-de-handicap/comisia-superioara/
- European physical and mental disability rating scalefor medical purposes, link: https://www.ecb.europa.eu/careers/pdf/annex_II_staff_rules_ft.pdf
Articol de Daniela Elena Barbu, studentă în anul III la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca