Obezitatea este o boală complexă, caracterizată printr-un exces de țesut adipos și care crește riscul de a dezvolta boli netransmisibile, precum boli cardiovasculare, diverse tipuri de cancer, boli cronice respiratorii și diabet. În Regiunea Europeană, oamenii de toate vârstele sunt afectați de obezitate sau au exces de greutate: 60% dintre adulți și 1 din 3 copii.
Raportul OMS din 2022 privind obezitatea susține că aceasta este al patrulea cel mai comun risc pentru dezvoltarea bolilor netransmisibile, după tensiunea arterială crescută, alimentația nesănătoasă și tutunul. Studiile arată că obezitatea și indicele de masă corporală au crescut în rândul copiilor și adolescenților pe perioada restricțiilor din pandemie.
Obezitatea se dezvoltă de-a lungul vieții prin două mecanisme: programarea dezvoltării, bazată pe stadiul de preconcepție și expunerea gestațională la obezitate, și o alimentație nesănătoasă și inactivitatea fizică, prin expunerea la factori de mediu obezogeni.
Efectele obezității
Obezitatea este asociată cu numeroase boli care afectează diverse sisteme ale organismului.
- Aceasta duce la probleme motorii, precum deplasarea greoaie și complicații musculo-scheletice.
- Efectele metabolice își fac simțită prezența prin apariția diabetului și creșterea riscului de a dezvolta boli cardio-vasculare.
- De asemenea, obezitatea afectează oamenii și din punct de vedere mental, le scade stima de sine și dorința de a face lucruri noi.
- Obezitatea este considerată o cauză a cel puțin 13 tipuri de cancer, dintre care: cancerul de sân, colorect, rinichi, ficat, ovare, mielom multiplu și meningiom.
Efectele pandemiei
În timpul pandemiei de COVID-19, în Regiunea Europeană s-au observat cu adevărat efectele obezității. Persoanele supraponderale sunt predispuse la simptome mai severe ale infectării cu virusul corona, inclusiv spitalizarea și moartea. Totodată, restricțiile impuse pentru protejarea populației, precum limitarea circulației, au dus la o creștere în expunerea oamenilor la riscurile de a dezvolta obezitate, adică la un stil de viață sedentar și o alimentație nesănătoasă.
Momente cheie
Este necesar ca măsurile de prevenție ale obezității să fie luate într-un moment incipient al vieții, în copilărie sau adolescență, pentru a dezvolta în continuare obiceiuri sănătoase care să fie practicate de-a lungul vieții. În acest fel, se rupe ciclul intergenerațional al obezității și al inegalității alimentare.
Familiile care au un venit redus sunt mai vulnerabile la expunerea la un mediu nesănătos pe durata întregii vieți și este mult mai greu să se rupă ciclul în aceste cazuri, ceea ce ar trebui să constituie un motiv suficient pentru că statul să ia măsuri specifice pentru susținerea vieții sănătoase în aceste situații.
De asemenea, menținerea unei greutăți corporale sănătoase este dificilă și în cazul persoanelor cu dizabilități, fie din cauza specificului dizabilității, care poate limita capacitatea de mișcare sau capacitatea de a conștientiza necesitatea unui stil de viață sănătos, fie din cauza unor complicații asociate, cum este depresia, care poate afecta motivația de a face sport și dorința de a avea o alimentație sănătoasă. Și în aceste cazuri statul este cel care ar trebui să pună la punct măsuri reale de prevenție și tratare a obezității.
Marketing digital
În ziua de astăzi, copii au acces la platformele „de socializare” precum Instagram, Facebook, TikTok, Snapchat și altele. Deși există restricționări de vârstă, ele pot fi ocolite ușor de copii. Aceste platforme le permit să interacționeze și să urmărească viața persoanelor publice preferate, care le oferă impresia că sunt prietenii lor. Așadar, le câștigă încrederea și pot fi mai ușor de manipulat. Publicitatea anumitor produse nu este clar menționată, așadar copiilor le este greu să identifice când un produs este promovat intenționat. Problema apare când alimentele bogate în zahăr și grăsimi, slabe nutritiv, sunt în centrul atenției.
Sugestiile OMS de combatere a obezității
Reducerea sărăciei din copilărie prin scheme precum crearea remunerațiilor mai corecte, oferirea oportunităților de educație și muncă, contribuie cu 35% la egalizarea veniturilor oamenilor. Politicile de protecție socială pot îmbunătăți gradul de educație și angajare al oamenilor și ajută la bunăstarea populației. Finlanda, Norvegia și Islanda aplică aceste politici, iar rezultatele se observă în nivelul scăzut al cheltuielilor cu protecția socială. Oamenii se angajează de bunăvoie și nu mai au nevoie de la stat de aceste ajutoare.
Costurile pentru o masă sănătoasă sunt mai mari comparativ cu una nesănătoasă, dar oamenii ar cumpăra alimente sănătoase, dacă acestea ar fi mai accesibile. Astfel, se propune eliminarea barierelor pieței în sectorul agricol din țările cu venituri mici și medii pentru a sprijini modalitățile mai ieftine și mai ușoare de a transfera produsele de bază sănătoase peste granițe. Ar fi indicată revizuirea și creșterea subvențiilor care oferă sprijin comercializării produselor sănătoase către populație, și scăderea taxelor în acest sector.
