Organizarea timpului liber al copiilor este responsabilitatea părinților. Acesta ar trebui să fie un moment de deconectare a copilului de la medii stresante (relaxare și odihnă), o oportunitate de a îmbunătăți sănătatea fizică (mișcare, odihnă activa) și o modalitate prin care se unește legătura dintre membrii familiei sau a copilului cu prietenii săi (socializare).
Copiii petrec la școală între patru și opt ore, timp în care activitățile sunt bine structurate de profesori sau învățători. Câte 50 de minute se concentrează asupra unui subiect – matematică, desen, istorie -, urmând pauza de 5 sau 10 minute. Chiar și pentru adulți este dificil să stea nemișcați atâta timp – ne putem deci imagina efortul depus de un copil pentru a-și îndeplini sarcinile școlare zilnice.
Organizarea timpului liber al copiilor într-un mod distractiv
Structura activităților școlare este strictă și greu se acceptă excepții: unii copiii nu au voie nici să meargă la toaletă în timpul orelor, iar, conținuturile predate sunt complexe, adesea chiar nepotrivite pentru vârsta copiilor, dar impuse de programa școlară sau de unii profesori, de multe ori chiar la solicitarea unor părinți. În acest context, un părinte conștient de importanța recreerii la vârsta copilăriei, este foarte important să țină cont de nevoia ca timpul liber al copiilor să nu fie o goană continuă după bifarea cât mai multor activități extrașcolare.
Copilul poate fi întrebat ce dorește să facă după școală și poate să aleagă singur cum își va petrece timpul alături de părinți sau prieteni. Câteva idei:
- Vizionarea unui film la cinema
- Vizitarea unui parc de distracții
- Plimbări în aer liber
- Mers la locurile de joacă din parc
- Modelarea plastilinei
- Pictură pe tricouri / ateliere de pictură
- Gătit în familie
- Sporturi cu mingea în fața casei
Evitarea supraîncărcării activităților
Mediul propice creativității este unul în care mintea zburdă liberă de constrângeri și are posibilitatea de a fi inventivă. Copilul are nevoie și de timp liber neorganizat, astfel încât să descopere pasiuni și subiecte de interes.
Atunci când copilul își manifestă interesul față de un sport, instrument muzical sau are talente artistice, el trebuie îndrumat pe acea cale, ca să o poată dezvolta. Însă, dacă participă la toate acestea doar din dorința părinților de a-i umple timpul liber, nu se poate concentra asupra a ceea ce îi face plăcere cu adevărat (și nici nu are vreme să afle ce l-ar pasiona).
Părinții trebuie deci să organizeze activități din care copilul să poată descoperi ce talente sau pasiuni are, ca ulterior să le aprofundeze. Iată câteva exemple:
- Audiții de muzică împreună cu familia. Poate că muzica clasică îi va plăcea copilului și acesta își va dori să învețe cum se cântă la vioară sau poate va aprecia muzica rock și va cere cursuri de chitară;
- Jocuri dansate. Familia poate juca un joc de grup, în care să fie urmărite mișcările de dans ale artiștilor și apoi copiate de participanți. Astfel se poate descoperi pasiunea față de dans.
- Escape room la bibliotecă. Familia alege o temă (benzile desenate cu Batman, grădinăritul pe balcon, sporturile de iarnă, cum se face brioșa perfectă – orice poate fi un subiect de cercetare și căutare de indicii în cărți), apoi toată lumea merge la bibliotecă și o documentează (da, ca pe vremuri, nu cu o căutare pe Google). Pe măsură ce copilul află lucruri noi și interesante despre diverse subiecte, el își poate descoperi noi pasiuni și preocupări.
Mișcarea cu scop de relaxare
Până când descoperă pe cont propriu cum ar dori să își petreacă timpul liber, rolul părinților este de a menține copiii activi. Aceștia ar putea să îi învețe cum să meargă pe bicicletă, cu rolele, cu trotineta, și iarna cu patinele. Astfel, copiii deprind plăcerea sportului de mici, petrecând în același măsură timp de calitate cu părinții.
Eliminarea presiunii de a transforma un hobby în performanță
Pasiunile copiilor trebuie privite exact ca atare, un mod de a petrece timpul liber practicând o activitate care aduce bucurie și relaxare (nu performanță și stres!). Dacă părinții vor presa copiii să obțină performanță din aceasta, se va pierde scopul de la bun început și există riscul ca activitatea să fie ulterior respinsă de copil.
Organizarea timpului liber al copiilor într-un mod cât mai nestructurat și având în vedere dorințele celor mici este un obiectiv ușor de atins cu bunăvoință și creativitate, cât timp se acordă atenția cuvenită.
