Mâncatul emoțional

În secolul vitezei și a conectării perpetue la mesagerii și social media, când granița între timpul liber și cel de lucru nu mai este respectată și cu toții suntem mai mult sau mai puțin copleșiți de tot ce avem de făcut într-o zi, mâncatul emoțional a devenit o problemă comună, dar despre care nu se vorbește însă suficient.

În ultimele decenii, alături de alți factori favorizanți, cum sunt „dieta vestică”, plină de grăsimi, prăjeli și zahăr, și sedentarismul generalizat, s-a constatat o corelație între creșterea ratei obezității și expunerea la factori de stres din ce în ce mai numeroși.

Cum influențează stresul greutatea

Fie că este vorba de un serviciu care pune presiune prea mare, de probleme financiare diverse, de o relație care nu aduce bucurii sau o sănătate firavă, orice situație care favorizează eliberarea de cortizol, denumit și hormonul stresului, poate avea impact asupra numărului de pe cântar.

În momentul în care cortizolul este constant prezent în organism, putem vorbi de o cronicizare a stresului.

Factorii de stres percepuți de creier

În urma unor studii, s-a constatat că persoanele care prezintă un nivel ridicat al cortizolului în organism au, de asemenea, un indice de masă corporală mai mare. Atunci când o persoană se confruntă constant cu situații stresante, creierul dă semnale pentru a depozita grăsime, cu scopul de a folosi energia respectivă ulterior, când factorul de stres nu va mai fi prezent. Însă, tot acest proces are de fapt alt rezultat, acela de îngrășare.

Așadar, o persoană poate avea o alimentație sănătoasă și echilibrată, iar cu toate astea să se îngrașe prin simplul fapt că nu reduce factorii de stres. Dincolo de aspectul estetic, această grăsime depusă în exces este nocivă pentru organism, deoarece în general se depune localizat, în zona mediană a corpului, și înconjoară organele interne.

Impactul stresului asupra poftei de mâncare

Existența cortizolului în sânge reduce sensibilitatea creierului la leptină, hormonul sațietății.

Leptina are rolul de regla apetitul și de a oferi senzația de “plin” sau “sătul” după o masă. Însă, expunerea constantă la un mediu stresant acasă, la birou sau tot timpul, inhibă eliberarea acestui hormon și, ca urmare, apare o nesfârșită poftă de mâncare.

De exemplu, atunci când apar sarcini neprevăzute sau volume prea mari la locul de muncă, avem tendința de a mânca mai mult și mai nesănătos (în principiu alegem grăsimile saturate de tipul snacks-urilor, dulciurilor, mâncărurilor fast-food).

Soluții împotriva mâncatului emoțional

Reducerea factorilor de stres

O primă soluție împotriva mâncatului emoțional este de a reduce pe cât posibil factorii de stres. Cu siguranță, nu toți pot fi eliminați. Însă putem să reducem acei factori de stres asupra cărora avem control.

De exemplu, nu putem controla economia țării sau evenimentele ce se petrec în lume, însă putem lua simple decizii, precum negocierea unui volum mai mic de muncă sau delegarea unor sarcini stresante. Aceasta poate ajuta considerabil la reducerea stresului din viața cuiva.

Uneori nu știm exact ce anume ne produce cel mai mare stres în fiecare zi și nu putem identifica cu ușurință care sunt situațiile pe care le-am putea elimina ușor, cu rezultate rapide și vizibile – pentru aceasta, ajută să ne facem puțin timp pentru a trece pe hârtie într-un tabel sursele de stres constant din viața noastră, apoi să decidem ce poate fi eliminat sau redus, în așa fel încât să ne facem viața mai ușoară. Sau să ne întrebăm, simplu: care este acel lucru pe care îl pot face azi pentru a reduce stresul? Apoi să trecem la fapte.

Gestionarea mai bună a stresului

Cu toate că nu putem controla evenimentele exterioare și întâmplările neplăcute care apar în viața noastră, întotdeauna putem controla din ce perspectivă le privim și cum anume le gestionăm. Simpla conștientizare că nu am fi putut influența ce se întâmplă și nu avem puterea de a schimba ceva este o veche metodă stoică de a reduce stresul de mai gândi atât de mult situația.

De asemenea, putem face exerciții practice, precum meditația, tehnici de respirație și de ancorare în realitate / în prezent (grounding, mindfulness), mișcare statică tip yoga sau exerciții de relaxare musculară progresivă. Toate acestea ajută deosebit de mult în dezvoltarea unei surse de liniște în interior.

Reeducarea creierului în a pofti alimente mai puțin calorice

Ciocolata, bomboanele, înghețata sunt pe bună dreptate considerate comfort food, deoarece sunt gustoase, au texturi crocante care ne stimulează senzorial și când sunt consumate se activează regiunile creierului sensibile la recompense și se eliberează dopamină.

Deși nu are nicio legătură cu musculatura, creierul este asemănat adesea cu un mușchi ce poate fi antrenat. Și este adevărat că creierul poate fi învățat să poftească un fruct în locul unei bomboane sau să ignore tentația culinară, înlocuind sursa de satisfacție imediată cu ceva fără calorii, cum ar fi cititul, o plimbare rapidă, puțin sport, un telefon dat unui prieten bun etc.