Completeaza formularul 230 pentru Asociatia SUPRA!
Doneaza prin e-banking pentru a sprijini Asociatia SUPRA
Clubul SUPRA

Înscrie-te în Clubul SUPRA!

Grăsimile sunt bune?

Grăsimile sunt bune?

Un alt mit în dietele care fac "minuni" este cel al consumului de grăsimi cât mai redus pe o perioadă de timp. Însă, un regim de alimentație sănătos presupune consumul de proteine, lipide (grăsimi) și glucide (carbohidrați), dar și săruri minerale, apă și vitamine.

Grăsimile asigură energie și ajută la formarea țesuturilor, inclusiv a celor musculare, iar  vitaminele A, D, E și K se absorb mai ușor în corp în prezența grăsimilor.

Organismul are însă și un procent de grăsime care se depozitează pe diferite organe, având în unele cazuri rol de protecție. Însă, când acest procent de grăsime este ridicat și este repartizat în special în zona abdomenului, acesta poate fi periculos, dând naștere bolilor cardiovasculare sau diabetului.

Aceste grăsimi pot fi măsurate cu ajutorul unui calculator pentru a ști ce procent de grăsime avem în organism și ce procent ar trebui să avem, în funcție de obiectivele fiecăruia.

Grăsimile se găsesc în majoritatea alimentelor pe care le consumăm și este necesar să știm care dintre ele sunt benefice pentru sănătate și care nu sunt.

                                                      Grasimile

Grăsimile care sunt benefice corpului nostru sunt grăsimile nesaturate. Acestea pot fi monosaturate și polinesaturate
Grăsimile mononesaturate sunt considerate a fi cel mai sănătos tip de grăsimi alimentare, având un rol important în creșterea colesterolului bun (HDL), prevenirea bolilor cardiovasculare, buna funcționare a inimii, reglarea tensiunii arteriale și glicemiei, favorizarea scăderii în greutate și reducerea grăsimii abdominale.

Surse alimentare de grăsimi mononesaturate se găsesc în: uleiul de măsline (conține 75% grăsimi mononesaturate), uleiul de arahide și canola, ulei din semințe de ceai (> 80%), avocado, nuci, migdale, arahide, fructe de mare, semințe de susan, in, soia, lapte integral, mușchi de porc, cotlet, șuncă, seul din carnea de vită (50%), untură (40%), ulei de nuci de macadamia, ulei de semințe de struguri, ulei de susan, porumb, cereale integrale de grâu, fulgi de ovăz, ulei de avocado, floarea soarelui, șofran.

Grăsimile polinesaturate sunt surse de omega 3 și omega 6 și sunt importante în prevenirea bolilor cardiovasculare, funcționarea creierului, îmbunătățirea memoriei și a stării de spirit, mobilitatea articulațiilor, protecția vederii, reducerea inflamatiilor cauzate de artrită, menținerea sănătății părului, pielii și unghiilor.

Surse alimentare de grăsimi polinesaturate se găsesc în: ulei de porumb, ulei de floarea soarelui și soia, ulei de măsline, peste, piept și pulpe de curcan, unt de arahide, semințe de cânepă, in, susan și floarea soarelui, soia.

Grăsimile care sunt mai puțin benefice corpului nostru sunt grăsimile saturate, ele crescând nivelul colesterolului din sânge și pot declanșa apariția bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2. Acestea se găsesc, de obicei, în alimente de origine animală.

Altă categorie de grăsimi care se găsesc în alimente nerecomandate sunt grăsimile hidrogenate artificial, sau grăsimile trans. Acestea participă la creșterea colesterolului rău (LDL) și creșterea bolilor coronariene și se găsesc cel mai probabil în următoarele alimente: margarină, prăjituri, biscuiți, fursecuri, aluat de plăcintă sau pizza congelat, chifle pentru hamburgeri, smântână vegetală pentru gătit, ciocolată instant, plăcinte, snacksuri, chipsuri, napolitane, bomboane, pop-corn preambalat pentru cuptor microunde, alimente prăjite (gogoși, cartofi, pui pane), semipreparate congelate.

Dacă avem o alimentație bogată sau exagerată în grăsimi (în special cele nocive) alături de calorii exagerate, asta va determina depunerea în exces a țesutului adipos abdominal.

 

Sursa: UnCorpSănătos