În procesul de creștere al copiilor, aceștia se confruntă des cu situații care pot fi factori de stres. Începerea școlii, mai ales în contextul nenumăratelor schimbări ale ultimilor ani, nevoia de a parcurge și de a asimila enorm de multă materie școlară într-un timp scurt, meditațiile, activitățile extrașcolare și stresul testării și notării frecvente pot fi inconfortabile și chiar stresante pentru copii. În lipsa unor politici publice pentru a cultiva starea de bine a elevilor în școli, combaterea stresului la copii rămâne în grija părinților sau a îngrijitorilor semnificativi.
Stresul la copii, ca și în cazul adulților, nu este o stare adecvată pentru o viață sănătoasă, având atât efecte nedorite imediate, cât și efecte pe termen lung. În trecut o raritate, burnout-ul la copii a început să apară frecvent în ultimii ani, laolaltă cu depresia, anxietatea, atacurile de panică.
Cum apare stresul
Apariția stresului are în organism un mecanism specific. Amigdala cerebrală este centrul emoțional al creierului. Ea este activată de un eveniment stresant și transmite semnale către hipotalamus, care este responsabil de reacțiile rapide de tipul luptă sau fugi. Acesta, alături de glanda pituitară și glanda suprarenală, controlează secreția de cortizol, care mai este denumit și hormon al stresului.
Stresul benefic și cel toxic
Orice om este supus stresului zilnic, iar capacitatea de a se adapta situațiilor noi este esențială în dezvoltarea copilului. Stresul nu este în sine dăunător – în limite normale, stresul este un puternic motivator și un agent al învățării.
În procesul de creștere, copiii explorează lumea și se pot lovi de situații dificile: respingerea sau neacceptarea într-un grup, dezamăgirile romantice, eșecuri diverse. Având însă alături părintele ca susținător, copilul va trece mai ușor peste situațiile dificile și își va păstra dorința de a descoperi lucruri noi, atâta timp cât “va fi cineva acolo să îl prindă dacă va cădea”. Cu ajutorul și susținerea părinților, dar și a cercului sănătos de prieteni, copilul va învăța să facă față stresului. Copiii trebuie să simtă constant susținere din partea părinților și să aibă un mediu sigur pentru a-și exprima emoțiile. Dacă este îndrumat de la o vârstă fragedă cum să facă față situațiilor noi sau dificile, ulterior, acesta va fi capabil să și le gestioneze singur.
O expunere la stres de lungă durată sau prea intensă este însă nocivă organismului.
Semne ale stresului nociv la copii
Se pot identifica reacții fizice și comportamentale ale copiilor, atunci când sunt supuși la situații dificile pe perioade îndelungate. Este indicat ca părinții să le poată identifica și să ia rapid măsurile necesare de combatere a stresului la copii.
- Copilul acuză dureri de stomac sau de cap, fără a fi însă bolnav.
- Apetitul scade sau, din contră, crește îngrijorător.
- Apar momente de furie sau încăpățânare.
- Copilul manifestă o nevoie constantă de atenție.
- Copilul se retrage de la activități familiale sau școlare sau nu manifestă interes pentru ele.
- Refuzul de a participa la activitățile școlare sau extrașcolare stresante este, de asemenea, observat.
Combaterea stresului la copii
-
Crearea unui spațiu de siguranță în propria casă
Mediul casnic trebuie să fie unul plin de căldură sufletească, în care să se vorbească deschis despre frici, griji și temeri ale copilului. Apoi, părintele să îl asigure că totul va fi bine și că este acolo pentru el. Cei doi pot construi împreună un cort în sufragerie, dintr-o pătură susținută de scaune, iar în interior să fie plin de perne și jucăriile preferate.
-
Respirație profundă
În cazul în care copilul este agitat, anxios sau în cazul unui atac de panică, i se va pune o jucărie pe abdomen și va fi îndemnat să o facă să se miște, folosind respirația, în sus și în jos. În acest fel, copilul învață să respire profund și aceasta îl va ajuta să se liniștească.
-
Mișcare regulată
Petrecerea timpului în parc este benefică pentru copil. Aceasta trebuie încurajat să practice diverse sporturi, precum plimbarea cu bicicleta, cu rolele, cu skateboard-ul. Sau să se întâlnească cu alți copii și să se joace împreună badminton, baschet, rațele și vânătorii, baba oarba. Atenție, însă! Mulți părinți tind să înscrie copilul la cursuri sportive fără ca acesta să își dorească; structurarea întregului timp liber al copilului este o practică greșită, nocivă, care contribuie la apariția stresului, în loc să-l combată. Dacă aveți un copil care dorește să practice în mod structurat un sport, atunci el poate fi înscris la un curs specializat, dar dacă nu își dorește în mod explicit, atunci mișcarea trebuie să se desfășoare nestructurat – la plimbare, în parc, în excursii.
-
Dansul de-a înghețatul
Ca să își consume energia și pentru a obține starea de bine, o idee bună de mișcare este jocul în care fiecare inventează mișcări de dans cât mai caraghioase, iar când muzica se oprește toată lumea îngheață în poziție.
-
O zi liberă
În lumea adulților, mai ales în marile corporații, unde stresul zilnic este omniprezent, a început să fie o practică acceptată, aceea de a-și lua o zi liberă de la serviciu pentru sănătatea mentală. În condițiile în care școala românească este din ce în ce mai stresantă pentru copii, obligând părinții să recurgă la meditații și activități extrașcolare pentru a suplini lipsurile sistemice, o zi liberă din când în când nu poate fi decât benefică. Informați medicul de familie despre nevoia copilului de a lua o mică pauză, explicați motivul și obțineți scutirea medicală necesară. În această zi dați copilului timp liber nestructurat, lăsați-l să decidă cum dorește să o petreacă și refuzați solicitările copilului doar dacă acestea sunt inacceptabile. Ajutați-l astfel să se deconecteze complet de la obligațiile școlare, în așa fel încât organismul să ia cu adevărat o pauză.
